Rezultatele 1 - 25 din 70 pentru "pret electricitate"

Grecia lansează o inițiativă de a forma un front comun cu țările balcanice ale Uniunii Europene cu privire la tarifele la energie electrică, deoarece creșterea lor dramatică, care a fost observată pentru prima dată în sud-estul Europei în iulie, nu este temporară, ci capătă caracteristici permanente, iar efectele sale nu poate fi contracarate prin subvenții guvernamentale.

Transparentizarea tranzacțiilor, crearea cadrului legal pentru instituirea stării de alertă pe perioadă temporară pe piața de echilibrare și posibilitatea instituirii mecanismului de plafonare a prețurilor pentru o perioadă de 3-6 luni. Acestea sunt măsurile aflate în analiza Ministerului Energiei, ANRE și Transelectrica pentru a diminua riscul de instabilitate în viitor pe Piața de Echilibrare.

România înregistrează în aceste zile pe piața bursieră spot prețuri la energie electrică peste media țărilor europene, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Reprezentanții autorităților și ai companiilor din sectorul energetic au fost convocați joi la o ședință de lucru la Ministerul Energiei, după ce prețul energiei a crescut foarte mult pe piața de echilibrare în ultimele zile.

​Prețul energiei electrice pe piața bursieră spot a crescut masiv în luna mai față de aprilie, cu 36%, potrivit datelor publicate de operatorul bursier OPCOM.

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat miercuri de Comisia Europeană, transmite DPA.

Prețurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, iar Țările de Jos, Lituania și România sunt statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, în moneda națională, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Chiar dacă persoanele fizice care au încheiat contracte de furnizare la mai multe locuri de consum, și implicit chiriașii acestora, vor beneficia în continuare de prețuri plafonate, o parte din populație va achita, începând de la 1 ianuarie, facturi majorate cu 60% dacă nu duble față de cele din acest an, ca urmare a deciziei Parlamentului de a aplica plafoanele la consumul curent, în detrimentul mediei lunare pe anul precedent. Principalele victime ale acestei decizii sunt consumatorii care se încălzesc exclusiv electric, dar și o parte a consumatorilor care beneficiază de serviciu de încălzire centralizat, care uneori funcționează "din doi în doi".

Facturile la electricitate a unei importante părți din populație se vor dubla începând cu 1 ianuarie, după decizia Parlamentului de a aplica plafoanele la consumul curent, în detrimentul mediei lunare pe anul precedent. Principalele victime ale acestei decizii sunt consumatorii care se încălzesc exclusiv electric, dar și o parte a consumatorilor care beneficiază de serviciu de încălzire centralizat, care uneori funcționează din doi în doi.

Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.

Prețul de referință în Europa la energie electrică a depășit marți, pentru prima dată, pragul de 500 de euro pentru un Megawatt-oră, sporind presiunile asupra companiilor și gospodăriilor, în condițiile în care cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii pare să persiste și în 2023, transmite Bloomberg.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) cărora urmează să le expire contractul de furnizare energie electrică în următoarele două luni sau cele care beneficiau de serviciul universal nu ar trebui să se culce pe o ureche ca urmare a faptului că guvernul a extins plafonarea prețului și în cazul lor până pe 31 martie. Dacă nu semnează un contract concurențial, acestea riscă să achite un preț prohibitiv după 1 aprilie, de furnizare de ultimă instanță, de câteva ori mai mare decât cel plafonat, după expirarea perioadei de plafonare, mai ales că, prin ordonanța de urgență 143/2021 consumatorii non-casnici nu mai pot beneficia de serviciul universal, ci numai consumatorii casnici.

Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.

Prețul mediu al energiei pentru ziua următoare (PZU), care reprezintă un procent de 40-50% din consumul intern, a atins cel mai mare nivel din istorie, record bătut trei zile consecutiv. Dacă luni, pentru energia livrată a doua zi, acesta s-a situat la 1332 lei/MWh (270 de euro/MWh), marți el a crescut la 1399,6 lei/MWh (282,8 euro/MWh), pentru ca miercuri el să depășească nivelul de 1401,2 lei/MWh (283,3 euro/MWh).

Prețul mediu al energiei electrice pentru ziua următoare (PZU) a atins duminică un nou record, de peste 1000 lei/MWh, în creștere cu 5,4% față de cel înregistrat sâmbătă. Precedentul record data de pe 4 octombrie, când fusese raportat un preț mediu de 957,8 lei/MWh.

Recordul istoric al prețului spot al energiei electrice din România, stabilit joia trecută, de 905,18 lei/MWh, a rezistat doar câteva zile, luni fiind înregistrat un preț de peste 1.440 lei/MWh pe piața intrazilnică, mai puțin importantă, e adevărat, pentru energia furnizată în intervalul orar 19-20.

În pofida majorărilor de preț spectaculoase de pe bursa spot autohtonă a energiei electrice, OPCOM, România nu este cea mai scumpă piață europeană, ea situându-se la jumătatea clasamentului. Prețul mediu pentru ziua următoare (PZU) înregistrat în acest an în România este de aproximativ 63 euro/MWh, identic practic cu cel mediu european, ceea ce sugerează că presiunile de scumpire a electricității nu sunt numai interne, ci mai ales externe și țin de deficitul de capacități de producție din regiune, de evoluția prețului certificatelor și de modificarea anticipațiilor ca urmare a politicii ecologiste a Bruxelles-ului.

În pofida majorării consumului ca urmare a instalării perioadei friguroase care a debutat vineri România a fost în această perioadă exportator net de energie electrică. Astfel, în ultimele 5 zile, România a importat aproximativ 22 GWh și exportat 48 GWh, numai în urma tranzacțiilor efectuate pe piețele spot, Intraday și pe cea pentru ziua următoare (PZU), operate de OPCOM.

Consumatorii casnici din București se numără printre fericiții locuitori a numai 7 capitale europene în care costul cu factura la electricitate s-a redus în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

De două luni, România trece printr-o perioadă extrem de tensionată pe piața energiei electrice, în principal ca urmare a secetei instalate, care a redus potențialul de producție a energiei hidro, și a intensității mai scăzute a vântului, care a micșorat producția de energie eoliană. Așa se face că, în ultimul timp, cu mici excepții, România a ajuns campioana prețurilor spot la electricitate în Europa.

Prețurile la electricitate pe piața spot, atât cel mediu zilnic, cât și cel orar, au atins astăzi maximele istorice, de 578 lei, respectiv, 750 lei/MWh, cu peste 70 de lei mai mari față de precedentele recorduri, ca urmare, foarte probabil, a avariei înregistrată la Unitatea 1 de la Cernavodă, care va rămâne inoperabilă până vineri dimineață.

Politica actualului guvern de subvenționare a consumului și descurajare a producției face ca România să bată record după record. Energia cu livrare în ziua de marți a atins un preț record pentru lunile de vară, de 117,11 euro/MWh sau 553 lei/MWh pentru intervalul 20-21. Prețul mediu înregistrat pentru energia livrată de-a lungul întregii zile a fost și el unul record la nivel european, de 85,83 euro/MWh sau 405,71 lei/MWh.

Prețul mediu zilnic al energiei electrice de pe piața spot din România a atins maximul ultimelor șase luni, electricitatea cu livrare în ziua de joi, 1 august, costând în medie 76,06 euro/MWh sau 360 lei/MWh. Acest nivel al prețurilor este caracteristic unei perioade dificile de iarnă, un preț mai ridicat nemaifiind înregistrat în România de pe 24 ianuarie, când un MWh se tranzacționa în medie cu 84,7 euro/MWh.

Prețul mediu al energiei electrice furnizată luni în România, 62,88 euro/MWh, a fost cel mai ridicat din întreaga Europă, singura țară cu un preț identic fiind Ungaria, a cărei piață este interconectată cu cea autohtonă. Chiar și Bulgaria și Grecia, state cu deficit de capacități de producție și prețuri de obicei mai ridicate decât cele din România, înregistrau prețuri cu aproape 3 euro/MWh mai reduse.

Canicula instaurată în ultima săptămână în Europa a majorat consumul și a scumpit considerabil energia din sudul continentului, joi un MWh tranzacționat pe piața spot din România depășind recordul acestei veri, înregistrat cu numai două zile în urmă. Prețul electricității de pe piața autohtonă a fost unul dintre cele mai ridicate din Europa, niveluri superioare fiind înregistrate doar în Grecia. O altă noutate este că de două zile, România este importator net de electricitate, în special din Ungaria, piață cu care cea autohtonă este inetrconectată.